Pompa tip plasture pentru insulina bazală

Surse verificate Actualizat: 12 august 2026 11 min de citit

Pompa de tip plasture pentru insulina bazală este un dispozitiv mic, lipit pe piele, care înlocuiește injecția zilnică de insulină bazală printr-un debit constant, fără ecran și fără meniuri.

debit fix
insulina bazală curge constant, fără ore programate
20-50 U/zi
treptele de doză din care alege echipa medicală
24 h sau 3 zile
cât porți un dispozitiv, în funcție de model

Ce este o pompă de tip plasture pentru insulina bazală?

Pompa de tip plasture pentru insulina bazală este un dispozitiv mic, fără tub la exterior, lipit direct pe piele [1]. În interior are un rezervor cu insulină cu acțiune rapidă, iar dedesubt iese o canulă, adică un tub subțire și scurt care intră subcutanat [1]. Insulina se administrează într-un debit constant, pe toată durata purtării [2]. Rolul acestui tip de pompă este să înlocuiască injecția zilnică de insulină bazală [3].

După ce umpli pompa cu insulină, o aplici pe piele și o porți practic fără să mai faci altceva. La sfârșitul perioadei de utilizare o înlături și aplici una nouă. Acest tip de pompă nu are ecran, nu are meniuri și nu are nevoie de un telefon sau o telecomandă pe durata ei de funcționare [3]. În esență este o pompă de insulină de tip plasture cu debit fix.

Prin ce se deosebește de injecția zilnică de insulină bazală?

Principala deosebire ține de traseul insulinei către destinația finală, vasul de sânge. Atunci când faci o injecție de insulină lentă se formează un depozit subcutanat mare. Din acest depozit insulina trece lent, treptat, în sânge, pe parcursul a 24 de ore sau chiar mai mult [4]. Pompa de tip plasture pentru insulina bazală nu formează un astfel de depozit. Modelele pur mecanice eliberează insulina într-un debit fix și continuu [2]. Modelele electronice administrează în schimb cantități mici de insulină cu acțiune rapidă, la intervale scurte, astfel încât să rezulte doza prestabilită pentru 24 de ore [1].

Scopul urmărit este de a avea un nivel de fond de insulină, prezent între mese și noaptea. Deosebirea practică o simți la numărul de înțepături, deoarece o singură inserție, adică o singură aplicare a dispozitivului, acoperă până la trei zile [1]. Simți deosebirea și la stabilitatea efectului. Un debit constant este mai previzibil comparativ cu un depozit mare, absorbit uneori diferit de la o zi la alta [5].

De ce dispozitivul folosește insulină cu acțiune rapidă?

Insulina cu acțiune lentă a fost creată pentru administrarea sub formă de injecție. Durata lungă de acțiune vine din felul în care se eliberează din depozitul inițial format subcutanat [4]. Un dispozitiv care administrează insulina continuu subcutanat nu are nevoie de această prelungire artificială a timpului de acțiune [5]. Disponibilitatea constantă a insulinei pentru organism este dată de mecanismul pompei, nu de formula chimică specială a insulinei [6].

Insulina cu acțiune rapidă intră și se consumă repede în organism. Cantitățile mici administrate continuu de pompă asigură un nivel stabil al debitului de insulină din spațiul subcutanat către organism [5]. Din acest motiv, în pompa de insulină nu se pune niciodată insulină cu acțiune lentă [7].

Cum se alege debitul de insulină bazală al dispozitivului?

Debitul îl alege echipa medicală, pornind de la doza ta zilnică de insulină bazală [1]. Dispozitivele nu se programează, ci vin gata pregătite, în câteva trepte fixe de doză [3]. Treptele merg de la aproximativ 20 până la aproximativ 50 de unități pe zi, în funcție de model, adică un debit de aproximativ 1-2 unități pe oră [1] [2]. Debitul rămâne apoi constant, din primul până în ultimul minut de purtare. Nu ai rate bazale programate pe ore și nu poți modifica debitul odată pornit [3]. Riscul de hipoglicemie, adică de scădere a glicemiei sub 70 mg/dL (3,9 mmol/L), crește atunci când te miști mai mult ca de obicei sau când sari peste o masă, tocmai pentru că pompa nu își schimbă debitul.

În astfel de zile măsori glicemia mai des și ții la îndemână 15 g de carbohidrați cu absorbție rapidă. Pentru zilele cu efort fizic mai mare, cu boală sau în care ții post trebuie să discuți dinainte cu echipa medicală, ca să ai alternative pregătite din timp [7]. Când nevoia ta de insulină bazală se schimbă semnificativ, va trebui să folosești o pompă setată din fabrică pentru o altă doză pe 24 de ore [3]. Nu ai cum să modifici pompa pe care o ai pentru a elibera mai multă sau mai puțină insulină.

Cât timp se poartă o pompă pentru bazală?

Durata depinde de model. Unele modele se schimbă zilnic, la 24 de ore [2]. Altele se poartă până la 72 de ore, adică trei zile [1]. Mecanismul pur mecanic se folosește în general la modelele de o zi, iar cel electronic la cele de trei zile [3].

Modelele de o zi se înlătură cu totul la sfârșitul perioadei de utilizare [2]. La modelele de trei zile se aruncă rezervorul, iar partea electronică se refolosește până la un an [1]. Rezervorul acoperă doza bazală pentru 24 de ore, plus până la 36 de unități administrate la cerere [2].

Pompa pentru insulina bazală trebuie scoasă înainte de o investigație de tipul rezonanței magnetice, deoarece dispozitivul conține piese metalice [8]. O scoți și înainte de o tomografie, dacă aceasta cuprinde și zona în care o porți. La o radiografie obișnuită riscul este considerat foarte mic, însă unele instrucțiuni de utilizare cer înlăturarea la orice investigație cu raze X [8]. Cel mai bine este să te sfătuiești din timp cu echipa ta medicală și cu serviciul de imagistică.

Dispozitivul administrează și dozele de insulină de la mese?

Depinde de model. Unele dispozitive dau numai insulină bazală, iar dozele de la mese rămân, dacă îți sunt necesare, sub formă de injecții [3]. Alte dispozitive adaugă la debitul bazal și doze la cerere. Aceste dispozitive eliberează câte două unități la fiecare apăsare a celor două butoane, până la un maxim de 36 de unități pe zi [2] [9]. Fiecare apăsare în plus înseamnă două unități de insulină în plus, deci și un risc mai mare de hipoglicemie.

Alegerea între cele două variante o faci împreună cu echipa medicală, în funcție de nevoile tale. Dacă folosești numai insulină bazală, modelul simplu, fără bolusuri, este suficient. Dacă ai nevoie de insulină și la mese, modelul cu butoane îți poate rezolva ambele nevoi cu un singur dispozitiv [2]. Există și un al treilea tip de dispozitiv tip plasture, care dă numai doze la mese, fără niciun debit bazal [10]. Acela se folosește în general împreună cu o injecție zilnică de insulină bazală [10].

Unde se aplică dispozitivul pe corp?

Locurile potrivite pentru o astfel de pompă sunt cele clasice pentru formatul de tip plasture [11]:

  • abdomenul.
  • partea din față sau laterală a coapsei.
  • partea din spate a brațului.
  • zona lombară sau fesieră.

Este de evitat pielea aflată la mai puțin de cinci centimetri de ombilic [11]. Evită suplimentar alunițele, cicatricile, tatuajele și pielea iritată din orice motiv [12].

Alege o zonă cât se poate de plată, care să nu se întindă mult în timpul mișcării [13]. Schimbă locul la montarea fiecărui dispozitiv nou, ca pielea să aibă timp să se refacă [12]. Majoritatea dispozitivelor rezistă la apă, fiind testate la standarde specifice de etanșeitate, așa că dușul, baia și înotul obișnuit nu ridică probleme, în limitele de adâncime și de durată din instrucțiunile modelului tău [8]. Căldura mare din jacuzzi sau din saună este însă de evitat, pentru că grăbește absorbția insulinei [8]. După contactul prelungit cu apa verifică marginile adezivului și usucă bine pielea din jur [13].

Ce se întâmplă dacă dispozitivul se dezlipește sau se oprește?

În acest caz insulina bazală se oprește pe loc și nu mai ai nicio rezervă subcutanată din care să vină insulină [14]. Insulina cu acțiune rapidă este consumată rapid de organism, așa că valorile glicemiei pot crește foarte repede [15]. În cazul folosirii în DZ tip 2 riscul de a produce corpi cetonici este mult mai mic comparativ cu DZ tip 1. Explicația este că în acest tip de diabet se păstrează de obicei o secreție proprie de insulină, dar cantitatea diferă mult de la o persoană la alta [16]. Riscul de corpi cetonici nu dispare însă complet, așa că măsori glicemia mai des până aplici un dispozitiv nou. Dacă apar vărsături, respirație grea sau somnolență, mergi de urgență la camera de gardă.

Ai totuși nevoie de un plan de rezervă pentru astfel de situații, stabilit dinainte cu echipa ta medicală [7]. Ține la îndemână un stilou injector, astfel încât să poți acoperi oricând intervalul până la aplicarea unei noi pompe. Verifică pompa cu mâna de câteva ori pe zi: dacă marginile adezivului s-au ridicat, dacă pielea din jur este umedă sau miroase a insulină și dacă dispozitivul stă bine lipit. Urmărește evoluția glicemiei cu mare atenție atunci când ceva pare în neregulă [14].

Trebuie să îmi măsor în continuare glicemia?

Da, la fel de des ca înainte. Pompa pentru bazală nu măsoară nimic, nu se leagă de un senzor și nu își modifică singură debitul de insulină [3]. Ea funcționează la fel indiferent de valorile tale glicemice [3]. Hipoglicemia înseamnă o glicemie sub 70 mg/dL (3,9 mmol/L): iei 15 g de carbohidrați cu absorbție rapidă și reverifici după 15 minute. Pașii compleți sunt în paginile despre ce este hipoglicemia și despre tratamentul ei.

Evaluarea glicemiei rămâne singura cale prin care poți stabili dacă treapta de doză eliberată de pompă ți se potrivește cu adevărat [7]. Valorile glicemice de peste noapte și de dimineață sunt cele mai valoroase pentru a judeca dacă insulina bazală este suficientă în timpul nopții [17]. Valorile de peste zi întregesc imaginea, dar sunt influențate de mese și de mișcare, așa că se interpretează mai greu luate separat. Profilul glicemic trebuie discutat cu echipa ta medicală la controale, moment în care e posibil să se ia decizia de schimbare a treptei de doză [1].

Cui i se potrivește acest dispozitiv?

Pompa pentru administrarea insulinei bazale, cu sau fără bolusuri, se adresează în general adulților cu DZ tip 2 [18]. Este gândită pentru cei care folosesc deja insulină bazală sau care au nevoie să înceapă tratamentul cu insulină [19]. Se potrivește mai ales dacă vrei mai puține înțepături sau dacă îți vine greu să te injectezi de față cu alți oameni [20]. Un alt motiv întemeiat este că uiți uneori să îți faci injecția zilnică de insulină bazală [21].

Pentru a folosi acest tip de pompă ai nevoie de câteva lucruri:

  • să vezi bine, cu ochelari la nevoie.
  • să poți umple rezervorul cu seringa primită în kitul pompei.
  • să îți faci glicemii repetate în fiecare zi sau să folosești un senzor de glicemie [7].

Alegerea unei pompe pentru administrarea insulinei bazale este un compromis: câștigi simplitate, dar pierzi reglajul fin al dozelor [22]. Dispozitivul nu se adaptează la valorile tale glicemice, nu calculează dozele și nu înregistrează datele [3]. Din acest motiv nu este o metodă de tratament potrivită pentru DZ tip 1, unde reglajul fin al dozelor este obligatoriu [7]. Pentru un control mai bun în DZ tip 1 există sistemele automate de administrare a insulinei [23]. Alegerea tipului de pompă este o decizie comună a ta și a echipei tale medicale, în funcție de situația și preferințele tale [18].

Concluzii

  • Pompa de tip plasture pentru bazală este un dispozitiv mic, fără tub, lipit pe piele, care eliberează insulină cu acțiune rapidă într-un debit fix, fără ecran și fără meniuri [1] [3].
  • Spre deosebire de injecția zilnică, nu se formează un depozit subcutanat, iar nivelul insulinei rămâne mai constant și mai previzibil [4] [5].
  • Treptele de doză sunt fixe, alese din fabrică, între aproximativ 20 și 50 de unități pe zi și nu se pot modifica în timpul purtării [1] [2] [3].
  • Dacă dispozitivul se dezlipește sau se oprește, insulina bazală se oprește pe loc, așa că ai nevoie de un stilou injector la îndemână [14] [15].
  • Câștigi simplitate și pierzi reglajul fin, motiv pentru care metoda nu este potrivită în DZ tip 1, unde sistemele automate dau rezultate mai bune [22] [23].

Te-ar mai putea interesa

Alte pagini despre bazele tehnologiei pompelor de insulină.

Termeni din glosar folosiți aici

Referințe

  1. Mader JK, Lilly LC, Aberer F, et al. Improved glycaemic control and treatment satisfaction with a simple wearable 3-day insulin delivery device among people with Type 2 diabetes. Diabet Med. 2018;35(10):1448-1456. PubMed
  2. Zeidan T, Nikkel C, Dziengelewski B, Wu S, Chen AMH. Clinical Evaluation of Basal-Bolus Therapy Delivered by the V-Go Wearable Insulin Delivery Device in Patients with Type 2 Diabetes: A Retrospective Analysis. Pharmacy (Basel). 2020;8(4):215. PubMed
  3. Ginsberg BH. Patch Pumps for Insulin. J Diabetes Sci Technol. 2019;13(1):27-33. PubMed
  4. Heise T, Mathieu C. Impact of the mode of protraction of basal insulin therapies on their pharmacokinetic and pharmacodynamic properties and resulting clinical outcomes. Diabetes Obes Metab. 2017;19(1):3-12. PubMed
  5. Parkner T, Laursen T, Vestergaard ET, et al. Insulin and glucose profiles during continuous subcutaneous insulin infusion compared with injection of a long-acting insulin in Type 2 diabetes. Diabet Med. 2008;25(5):585-591. PubMed
  6. Kapitza C, Fein S, Heinemann L, Schleusener D, Levesque S, Strange P. Basal-prandial insulin delivery in type 2 diabetes mellitus via the V-Go: a novel continuous subcutaneous infusion device. J Diabetes Sci Technol. 2008;2(1):40-46. PubMed
  7. American Diabetes Association Professional Practice Committee. 7. Diabetes Technology: Standards of Care in Diabetes-2026. Diabetes Care. 2026;49(Suppl 1):S150-S165. PubMed
  8. Thomas A, Heinemann L. External Physical and Technical Influences on Medical Devices for Diabetes Therapy. J Diabetes Sci Technol. 2023;17(3):826-832. PubMed
  9. Meade LT, Battise D. Evaluation of Clinical Outcomes With the V-Go Wearable Insulin Delivery Device in Patients With Type 2 Diabetes. Clin Diabetes. 2021;39(3):297-303. PubMed
  10. Peyrot M, Dreon D, Zraick V, Cross B, Tan MH. Patient Perceptions and Preferences for a Mealtime Insulin Delivery Patch. Diabetes Ther. 2018;9(1):297-307. PubMed
  11. Al-Beltagi M, Saeed NK, Bediwy AS, Elbeltagi R. Insulin pumps in children - a systematic review. World J Clin Pediatr. 2022;11(6):463-484. PubMed
  12. Frid AH, Kreugel G, Grassi G, et al. New Insulin Delivery Recommendations. Mayo Clin Proc. 2016;91(9):1231-1255. PubMed
  13. Evert AB, Bode BW, Buckingham BA, et al. Improving Patient Experience With Insulin Infusion Sets: Practical Guidelines and Future Directions. Diabetes Educ. 2016;42(4):470-484. PubMed
  14. Aiello EM, Laffel LM, Patti ME, Doyle FJ 3rd. Ketone-Based Alert System for Insulin Pump Failures. J Diabetes Sci Technol. 2025;19(3):683-691. PubMed
  15. Klonoff DC, Ayers AT, Ho CN, et al. Time to Moderate and Severe Hyperglycemia and Ketonemia Following an Insulin Pump Occlusion. J Diabetes Sci Technol. 2024;18(6):1472-1479. PubMed
  16. Umpierrez GE, Davis GM, ElSayed NA, et al. Hyperglycaemic crises in adults with diabetes: a consensus report. Diabetologia. 2024;67(8):1455-1479. PubMed
  17. Riddle MC, Rosenstock J, Gerich J. The treat-to-target trial: randomized addition of glargine or human NPH insulin to oral therapy of type 2 diabetic patients. Diabetes Care. 2003;26(11):3080-3086. PubMed
  18. Brown S, Romeo GR, Toschi E. Insulin Pumps for Individuals With Type 2 Diabetes. Diabetes Spectr. 2025;38(3):228-238. PubMed
  19. Lajara R, Davidson JA, Nikkel CC, Morris TL. Clinical and cost-effectiveness of insulin delivery with V-Go disposable insulin delivery device versus multiple daily injections in patients with type 2 diabetes inadequately controlled on basal insulin. Endocr Pract. 2016;22(6):726-735. PubMed
  20. Hermanns N, Lilly LC, Mader JK, et al. Novel simple insulin delivery device reduces barriers to insulin therapy in type 2 diabetes: results from a pilot study. J Diabetes Sci Technol. 2015;9(3):581-587. PubMed
  21. Peyrot M, Rubin RR, Kruger DF, Travis LB. Correlates of insulin injection omission. Diabetes Care. 2010;33(2):240-245. PubMed
  22. Kulzer B, Freckmann G, Heinemann L, Schnell O, Hinzmann R, Ziegler R. Patch Pumps: What are the advantages for people with diabetes? Diabetes Res Clin Pract. 2022;187:109858. PubMed
  23. Bojoga I, Ioacara S, Malinici E, et al. Enhanced Metabolic Control in a Pediatric Population with Type 1 Diabetes Mellitus Using Hybrid Closed-Loop and Predictive Low-Glucose Suspend Insulin Pump Treatments. Pediatr Rep. 2024;16(4):1188-1199. PubMed