📘 Tehnica de injectare a insulinei

Poți face injecțiile de insulină în abdomen (cea mai rapidă absorbție, evită 5 cm în jurul ombilicului), coapse (absorbție mai lentă, bună pentru insulină bazală), brațe (partea exterioară superioară, de evitat) și fese (absorbție lentă, utilă uneori la copil). Abdomenul este ideal pentru insulină rapidă datorită absorbției mai rapide și predictibilă, în timp ce coapsele sunt bune pentru insulină lentă.

Fiecare zonă are multiple locuri de injectare. Împarte mental zona în pătrate cu latura de trei cm și folosește un loc diferit la fiecare injecție. Nu folosi zone cu lipodistrofie (noduli sau adâncituri), vânătăi, cicatrici sau semne de inflamație. Păstrează aceeași zonă pentru același tip de insulină (de exemplu, rapidă în burtă, lentă în coapse) pentru o absorbție cât mai predictibilă.

Rotația sistematică previne lipodistrofia și asigură o absorbție constantă. Împarte abdomenul în patru cadrane și folosește câte un cadran pe săptămână, sau mergi în cerc în jurul ombilicului (nu te apropia de el!) ca pe un ceas. Lasă minimum doi cm între două injecții consecutive și nu refolosi exact același loc timp de minimum o lună.

Poți face o hartă în gând a locurilor folosite. Unii folosesc părțile stânga / dreapta ale abdomenului alternativ. De exemplu luni, miercuri și vineri în stânga, marți, joi și sâmbătă în dreapta. Pentru insulina bazală de seară, păstrează partea pentru o lună și apoi treci pe partea cealaltă. Ajustează doza dacă observi diferențe stânga / dreapta. Verifică vizual și palpează periodic zonele de injectare pentru a detecta din timp noduli sau zone de depunere locală de grăsime.

Insulina trebuie injectată în țesutul subcutanat (grăsimea de sub piele), nu în mușchi sau superficial în piele. Cu ace de 4 mm, injectezi perpendicular (90 grade) fără a face pliu de piele. Cu acele uzuale, de 6-8 mm faci un pliu de piele și injectezi la 45 de grade. Acele mai lungi de 8 mm cresc riscul de injecție intramusculară și ar trebui folosite doar de persoanele cu exces de grăsime subcutanată.

Majoritatea adulților pot folosi ace de 6 mm fără probleme. Dacă ești foarte slab sau ai foarte puțin țesut subcutanat poți testa acele de 4 mm (de la copii). Injectarea din greșeală intramuscular este dureroasă, poate sângera ușor, absorbția insulinei este cu până la 50% mai rapidă (mai puțin exprimat în cazul analogilor ultrarapizi). În concluzie, dacă atingi mușchiul vei simți rezistență mai mare și durere.

Nu este necesară dezinfectarea pielii cu alcool înainte de injecția de insulină. Dacă pielea este curată, recomandările moderne nu mai cer acest lucru pentru situațiile obișnuite. Alcoolul poate usca și irita pielea la utilizare repetată și nu reduce semnificativ riscul (foarte mic) de infecție. Spală-te pe mâini înainte de a pregăti insulina și asigură-te că zona de injectare este vizibil curată.

Dacă preferi să dezinfectezi sau medicul recomandă (sistem imunitar slăbit, condiții de igienă precare), folosește alcool 70% și lasă-l să se evapore complet înainte de injecție. Alcoolul umed poate da senzație de arsură când acul trece prin piele. Acasă, cu ace de unică folosință (din păcate mai rar utilizate așa) și igienă normală, riscul de infecție este extrem de mic.

Recomandarea oficială este să folosești un ac nou pentru fiecare injecție. Acele se tocesc puțin încă după prima utilizare (vizibil la microscop), ceea ce face injecțiile următoare din ce în ce mai dureroase și poate traumatiza țesutul subcutanat. Acele refolosite (mai ales detașate) pot avea resturi de insulină cristalizată și pot purta bacterii.

În realitate, multe persoane refolosesc acele de câteva ori din motive economice sau de conveniență. Evită să refolosești un ac mai mult de o zi. Nu împărtăși niciodată acele cu altcineva, chiar după dezinfectare. Dacă refolosești, pune capacul înapoi imediat după utilizare și nu atinge acul cu nimic. La primul semn de durere crescută sau rezistență la injectare, schimbă acul.

Vânătăile apar când acul lovește și sparge un mic vas capilar. Acest lucru este normal să se întâmple ocazional și nu afectează absorbția insulinei. Astfel de mici vânătăi pot apare ceva mai frecvent dacă iei aspirină (în doză mică) sau anticoagulante, ai deficit de vitamină K sau fragilitate capilară crescută. Injectarea prea rapidă sau folosirea aceluiași ac de mai multe ori crește riscul de vânătăi.

Pentru a minimiza vânătăile, injectează lent și constant, nu masa zona imediat după injecție și folosește ace noi. Dacă apare sânge la piele după administrarea insulinei aplică presiune ușoară (nu masaj), cu un tampon curat. Vânătăile dispar singure în zece zile și nu necesită tratament. Evită zona vânătă pentru injecțiile următoare, până se vindecă complet.

Folosește ace noi și scurte (4 mm), lasă insulina să ajungă la temperatura camerei (scoate-o din frigider cu 15-30 minute înainte), injectează lent și constant și relaxează mușchii din zona de injectare. Evită zonele cu multe terminații nervoase, cum ar fi marginea abdomenului, prea aproape de ombilic, genunchi sau alte articulații. Distrage-ți atenția și respiră adânc.

Dacă folosești insulină dintr-un flacon sau stilou nou refrigerat, durerea de "arsură la rece" este frecventă. Păstrează insulina pe care o folosești acum la temperatura camerei pentru maxim trei săptămâni. Unele persoane aplică un cub de gheață pentru zece secunde înainte de injecție pentru a amorți local zona (dificil logistic). Nu folosi creme anestezice deoarece pot afecta absorbția.

Deși nu este recomandat medical, realitatea este că multe persoane refolosesc acele de câteva ori. Riscurile asumate includ durere crescută (acul se tocește vizibil), lipodistrofie (traumă repetată a țesutului), infecții locale (rare, dar posibile), dozare incorectă (cristale de insulină pot bloca acul) și contaminarea cartușului (bacteriile pot intra prin ac).

Dacă decizi să refolosești din motive economice, limitează la maximum 3-4 utilizări, niciodată mai mult de 24 ore, păstrează capacul pus între utilizări, nu atinge acul și schimbă imediat dacă îndoi acul sau simți rezistență crescută. Nu refolosi niciodată dacă ai infecții active, sistem imunitar slăbit sau probleme de vindecare. Calculează dacă economia merită riscurile. În general acele sunt relativ ieftine.

Puțin sânge după injecție nu este o problemă. Înseamnă că ai lovit un mic capilar și nu este deloc periculos. Aplică presiune ușoară cu un tampon de vată sau șervețel curat pentru 10-30 secunde. Nu masa zona. Acest lucru poate împrăștia insulina în țesut și accelera absorbția într-un mod neprevăzut.

Dacă sângerarea continuă mai mult de un minut sau apare o vânătaie mare, aplică presiune mai fermă și evetual gheață. Notează în jurnalul tău dacă glicemia se comportă diferit după o injecție care a sângerat. Acest lucru este foarte rar. Poate apare o absorbție mai rapidă doar dacă ai nimerit un vas mai mare. Sângerarea frecventă poate indica ace prea lungi, care ating mușchiul sau probleme de coagulare care pot necesita investigații suplimentare (foarte improbabil).

Insulina neutilizată se păstrează în frigider la 2-8°C, ideal în partea de mijloc (nu în congelator sau pe ușă unde temperatura variază). Flaconul sau stiloul în uz se păstrează la temperatura camerei (sub 25°C) pentru maximum trei săptămâni. Unele insuline pot rezista mai mult, dar trebuie să îți iei și o marjă de siguranță. Nu expune insulina la lumină directă, căldură extremă sau îngheț.

Pentru transport, folosește o trusă termoizolantă, nu lăsa insulina în mașină, mai ales vara sau iarna. La aeroport transportă insulina în bagajul de mână, însoțită de o scrisoare medicală. Insulina nu trebuie agitată violent (face spumă și afectează dozarea. Analogii de insulină (lenți sau rapizi) nu mai au nevoie de agitare (amestecare) înainte de utilizare, ca în cazul insulinei NPH. Verifică întotdeauna aspectul înainte de utilizare. Nu o folosi dacă e tulbure (exceptând NPH), are cristale sau culoare schimbată.

Tehnic poți injecta prin haine subțiri (cămașă, tricou subțire), dar nu este deloc recomandat. Fibrele textile pot contamina acul, nu vezi exact unde injectezi și poți greși rotația corectă a zonelor de injectare. Hainele groase deviază acul și afectează adâncimea injecției.

Dacă ai o urgență și nu ai o alternativă, asigură-te că zona de haine este curată, folosește un ac nou, injectează prin un singur strat subțire de haină și fii foarte atent la adâncimea injecției. Nu face asta decât în mod excepțional. Majoritatea persoanelor găsesc o modalitate discretă de a ridica puțin haina pentru acces direct la piele.

Nodulii (lipohipertrofia) apar prin injectarea repetată în aceeași zonă. Țesutul gras proliferează anormal ca răspuns la efectul trofic al insulinei. Sunt moi, nedureroși, dar absorb insulina imprevizibil, uneori cu întârziere, alteori deloc. Apar la un sfert din persoanele care nu rotesc corect locurile de injectare și sunt mai frecvenți la cei care refolosesc acele.

Pentru prevenție, rotește sistematic locurile de injectare, folosește ace noi, verifică și palpează regulat zonele de injectare. Dacă ai deja noduli, evită complet zona respectivă pentru minimum trei luni. Nu injecta niciodată în noduli. Controlul glicemic va fi haotic. Arată medicului toate zonele cu modificări pentru a evalua împreună tehnica ta de injectare.